Acum m-am întors la revelaţia acestei vacanţe, Irvin D. Yalom şi mă bucur, la recomandarea Gabrielei, colega mea de la Erudio, de “Plânsul lui Nietzsche”. Plânsul e mai rafinat decât minciunile, şi cu o încărcătură psihanalitică mai interesantă, căci acţiunea e plasată la Viena, în 1882, la începuturile carierei lui Freud. El este dealtfel unul dintre personajele romanului ce îi are ca actori principali pe încă necunoscutul, pe atunci, filozof Nietzsche şi pe doctorul Joseph Breuer, mentorul lui Freud.

Pentru cei care m-au întrebat de lecturi şi cei care ar putea fi interesaţi de ele, am adăugat în blog o listă cu câteva dintre lecturile de care îmi aduc aminte şi care m-au mişcat în ultimii ani, într-un fel sau altul. Majoritatea se regăsesc, împreună cu altele ale colegilor mei, şi în secţiunea Recomandări de pe site-ul Erudio.

Tot din zona culturală aş vrea să împărtăşesc cu voi şi bucuria unui comentariu foarte apreciativ despre “Faust” în regia lui Silviu Purcărete apărut ieri în publicaţia engleză The Observer aici şi rezumată de HotNews aici.