M-am dus cu o speranţă care nu mi-a fost satisfăcută. Cu speranţa că, în accepţiunea vorbitorului, creativitatea înseamnă mai mult decât branding şi advertising. Seminarul a fost interesant, am învăţat lucruri, însă în principal cu ajutorul câtorva zeci de spoturi cu reclame.

Dezvoltarea creativităţii în mediul companiilor de publicitate e esenţială. Însă limitarea ei la domeniul creaţiei publicitare mi se pare neproductivă. Cred că, în egală măsură, putem fi – şi e nevoie să fim – creativi în raport cu problemele de care ne lovim, în raport cu planurile noastre, în relaţiile cu clienţii şi colegii, cu partenerii sau copiii noştri.

Un lider creativ nu e doar cel care produce şi comunică o poziţionare de succes a unui produs pe piaţă. Un lider creativ e cel care construieşte în jurul său un mediu în care oamenii se simt liberi, se simt motivaţi să se autodepăşească în beneficiul tuturor. Un mediu în care provocarea status-quo-ului nu e o sursă de stres, ci una de progres.

În plus faţă de creativitatea focalizată înspre un produs sau serviciu, ar fi util să învăţăm şi despre creativitatea îndreptată înspre noi înşine. Cum facem să scoatem din noi, la vedere, să punem în act, un fel creativ de a căuta şi găsi soluţii, de a accepta opinii diferite, de a construi relaţii, de a oferi şi de a primi.

Aşa am crea nu doar reclame mai bune, ci şi un public mai bun pentru ele. Şi poate aşa ar dispărea şi emisiunile proaste, care trăiesc din reclame proaste.