Despre mine
Am 40 de ani şi i-am trăit pe toţi intens. Am o soţie minunată, modelul meu de bunătate şi frumuseţe – Liana – şi doi copii veseli şi curioşi – Andrei de 13 ani şi Mihai de 12. Împreună ne bucurăm de muzică, filme, cărţi şi spectacole de teatru. Restul timpului mi-l ocup cu proiectele de business şi de educaţie în care sunt implicat şi care acoperă două dintre pasiunile mele – oamenii şi brandurile. Restul banilor mi-i ocup colecţionând cărţi şi documente vechi.
Îmi place să înot, să văd lumea şi să fac fotografii. În ultima vreme mă scriu, pe blog şi nu numai.
Dacă există cineva interesat şi de detaliile mai tehnice ale ultimilor 20 de ani din viaţa mea, le poate parcurge mai jos.
Educaţie academică
Am absolvit liceul în Ploieşti în 1988 şi am intrat la ASE, în Bucureşti, în 1989. Aici am brevetat modelul 3 in 1 în spaţiul academic. În toamna lui ’89 am început cursurile la Facultatea de Economie a Industriei, Construcţiilor, Transporturilor şi Telecomunicaţiilor care s-a transformat în 1990 în Managementul ICTT, din care mai apoi s-a desprins Facultatea de Economie Generală, pe care am absolvit-o în 1994. Când am intrat la facultate a fost cea mai fericită zi din viaţa mea. Când am terminat-o, aceea a fost cea mai fericită zi. Ulterior, am avut norocul să am motive mult mai bune de fericire în viaţă.
După facultate am absolvit un masterat în Analiză Macroeconomică tot la ASE şi am făcut armata, 6 luni, la Bacău. O trec la educaţie academică pentru că, pentru mine, armata a însemnat o şcoală cel puţin la fel de importantă ca facultatea.
În 1997 m-a apucat iar dorul de şcoală şi am început cursurile programului ASEBUSS de Executive MBA coordonat de Şcoala de Afaceri a Universităţii Washington în colaborare cu Şcoala Post-Universitară de Afaceri Româno-Americană, program pe care l-am absolvit în 1999.
Experienţă profesională
În 1992, în anul III de facultate, am fost cooptat de către doi parteneri americani şi doi români la înfiinţarea şi conducerea uneia dintre primele companii private de cercetare de piaţă din România – “Research Team Romania – RTR”.
În 1996 am vândut firma Grupului GfK AG, cu sediul la Nuremberg, în Germania, care era, ca mărime, a cincea firmă din lume în domeniu. Am continuat să conduc GfK România până în primăvara lui 2005 când m-am hotărât să mă retrag. În 2004 firma avea o cifră de afaceri de peste 2 milioane Euro şi 45 de angajaţi. În 2008, GfK România a realizat o cifră de afaceri de 9 milioane Euro cu 120 de angajaţi.
Din vara anului 2005 îmi desfăşor activitatea prin propria firmă de consultanţă, Brandivia. Ofer consultanţă în branding, strategie, livrez traininguri, sesiuni de coaching şi facilitare.
Experienţă în diferite organizaţii
În 1990, imediat după revoluţie, am fondat, împreună cu alţi câţiva studenţi entuziaşti, AIESEC România, filiala românească a celei mai mari organizaţii studenţeşti din lume (AIESEC = Association Internationale d’Etudiants en Sciences Economiques et Commerciales).
Am continuat să rămân alături de AIESEC şi să sprijin organizaţia şi după ieşirea din viaţa studenţească. Sunt membru în Consiliul Consultativ (Board of Advisors) al AIESEC România din 1999 şi membru al Global Council of Board Chairs, din aprilie 2007.
În anul 2000 am participat, ca membru co-fondator, la înfiinţarea fundaţiei “LEADERS România“.
Ca director general al GfK Romania, între 1993 si 2005 am fost membru al ESOMAR (European Society for Marketing and Opinion Research).
Din toamna anului 2005 am onoarea de a fi preşedinte al Asociaţiei ERUDIO, o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie inovatoare, pentru adulţi şi copii, la graniţa dintre mediul cultural, de afaceri şi cel educaţional.
De la începutul lui 2008 sunt membru în Board-ul Asociaţiei MaiMultVerde, una dintre cele mai active organizaţii de voluntariat pentru mediu din România.
Experienţă internaţională
Cea mai importantă experienţă formativă am trăit-o ca membru AIESEC, în perioada 1990 şi 1992. Am participat aunci la diverse cursuri şi seminarii internaţionale ale organizaţiei în Italia, Elveţia, Franţa, Austria.
În noiembrie 1998 am fost invitat să particip, cu expunerea “Privind în jurul nostru – prieteni sau adversari?”, la al 32-lea Congres Internaţional “Cunoaşterea şi Reprezentarea Popoarelor din Europa Centrală şi de Sud-Est”, organizat de Institutul pentru Întâlniri Culturale Central-Europene la Gorizia, în Italia.
Ca membru ESOMAR am participat la congresele anuale ale organizaţiei de la Haga – 1995, Istanbul – 1996, Edinburgh – 1997, Paris – 1999, Viena – 2000, Roma – 2001, Barcelona – 2002 şi Lisabona – 2004
Tot în perioada manageriatului la GfK România am participat la cursuri şi seminarii în cadrul Grupului GfK în Germania, Austria, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Danemarca şi Marea Britanie.
Între septembrie 2001 şi septembrie 2002 am făcut parte din programul ”Echipa de Excelenţă GfK”, în care am fost ales împreună cu alţi 14 manageri din toată lumea pentru a redefini “Setul de Valori” (Corporate Guidelines) al Grupului GfK.
În 2005, am devenit Eisenhower Fellow, fiind selectat între 25 de persoane din 25 de ţări pentru a face parte din Multi Nation Program of Eisenhower Felowships. Timp de două luni am avut întâlniri în diferite oraşe din SUA cu lideri din varii domenii (politică, lobby, organizaţii neguvernamentale, mass-media, afaceri) şi am participat la diverse seminarii şi conferinţe cu scopul de a înţelege mai bine societatea americană, valorile ei, instituţiile sale fundamentale şi modul lor de funcţionare. În timpul bursei mele, Chairman-ul fundaţiei era fostul Secretar de Stat al SUA, Henry Kissinger. Actualul Chairman este fostul Secretar de Stat, Generalul Colin Powell.
Experienţă politică
La începutul anului 2000 am iniţiat un proiect politic, URR – Uniunea pentru Reconstrucţia României, pe care l-am condus până la finalul lui, în 2005. A fost un partid al tinerilor neimplicaţi anterior în politică şi dornici de o schimbare reală şi profundă a felului în care se făcea politică în România. Am participat la alegerile locale şi generale din 2004 însă cu rezultate sub aşteptări. Resursele noastre financiare şi umane insuficiente nu ne-au permis să ne putem pune în practică idealurile politice. În primăvara lui 2005 URR a fuzionat cu PNŢCD formând PPCD, în speranţa creării unei forţe politice creştin-democrate. La puţin timp după fuziune, datorită diferenţelor de opinie cu noii noştri parteneri, m-am retras din viaţa politică, împreună cu majoritatea membrilor URR.
