Cosmin Alexandru | There is always a way to be better.

(Articol apărut în numărul din 10 noiembrie al Revistei 22)
Spuneam, de curând, că s-ar putea să rămânem fără cuvinte. Între timp, am căpătat temerea că s-ar putea să rămân şi fără opinii. Un foarte bun prieten, emigrat de curând în Franţa, mi-a spus în preajma plecării: „Nu de România fug, ci de ceea ce începuse să scoată din mine…“. Remarca lui mi-a venit în minte acum câteva zile, când am răspuns întrebărilor unor studenţi economişti la un eveniment organizat de ei pe teme de leadership.

Prima întrebare care m-a pus pe gânduri a fost dacă eu aş recomanda studenţilor să intre în politică. Le-am mărturisit că în mine se luptă două răspunsuri potrivnice. Unul spune că e foarte periculos pentru un student, aflat în perioada formativă, să intre într-o organizaţie de partid, pentru că, ţinând cont de partidele de la noi, sistemul de valori şi comportamente al studentului va fi pervertit iremediabil. N-ar putea decât să îngroaşe rândurile celor împotriva cărora ar intra acum în politică. Read the rest of this entry →

Nivelul de nesimţire sau prostie al unor profesori creşte invers proporţional cu nivelul de educaţie şi cultură generală al elevilor lor. Ultimul răcnet în materie de educaţie şcolară îl reprezintă excursiile de shopping. Şi nu oriunde, ci chiar la Milano.

Oferta e simplă şi clară: 550 de euro, o jumătate de pagină despre mall-uri, un rând despre obiective turistice şi o notă importantă – în cele 5 zile ale excursiei “obiectivele turistice se vor vizita în limita timpului disponibil”.

Să zicem că aveţi un copil de clasa a şasea la o şcoală din Bucureşti şi el vine acasă cu această propunere de excursie, organizată de o profesoară cu elevi din toată şcoala lui.
Ce-i răspundeţi? Dar profesoarei i-aţi spune ceva?

Read the rest of this entry →

Ce a rămas după două ore de dialog despre elite între Horia Roman-Patapievici şi vizitatori ai site-ului wall-street.ro puteţi găsi aici. Pentru mine, el a reuşit să aducă un plus de necesară claritate într-o chestiune destul de confuză a societăţii româneşti. Read the rest of this entry →

Marţi, 6 octombrie, între 2 şi 4 după-amiaza, îl voi avea ca invitat pe Horia Roman-Patapievici pentru un dialog despre elite şi publicurile lor în România de azi. Dialogul va îmbrăca forma unui live-chat şi e un nou episod al parteneriatului între Asociaţia Erudio şi site-ul wall-street.ro.
Ca punct de plecare al discuţiei am scris un articol pe care îl puteţi citi aici. La finalul lui găsiţi şi link-ul către secţiunea în care puteţi scrie întrebările. Horia şi cu mine vom fi bucuroşi să răspundem marţi la cât mai multe dintre ele. Read the rest of this entry →

Aseară am fost invitat pentru o scurtă intervenţie la The Money Channel şi am spus un lucru la care mă gândesc mai de mult. Mediul economic românesc suferă, în principal, de două boli: dependenţa de politic şi slaba rezistenţă în competiţia cu corporaţiile străine.

Ne trebuie un spirit antreprenorial sănătos, divers şi eficace. Dar cine să ne înveţe din timp un antreprenoriat autentic, un antreprenoriat care a dat rezultate certe? Iar singurul răspuns pe care l-am considerat rezonabil a fost acela al unor consultanţi străini.

Ce-ar fi dacă România ar încheia înţelegeri cu mai multe state dezvoltate (SUA, Olanda, Germania, Anglia, Franţa si altele), în care spiritul antreprenorial a dat roade de multe decenii sau secole, ca să putem beneficia de expertiza unor organizaţii ce ne-ar putea trimite consultanţi care, pe bază de voluntariat, să vină şi să predea în mod intensiv antreprenoriatul în liceele româneşti?

Câteva mii de consultanţi (profesori, oameni de afaceri, activişti în ngo-uri, voluntari Peace Corps etc.) care, vreme de o săptămână sau două, în câteva mii de licee din toată ţara, să deschidă şi să educe gustul elevilor de clasele XI-XII pentru iniţiativa privată. Read the rest of this entry →

Sper la ziua în care România va avea un sistem de educaţie care să poată oferi şi împlinire profesională unor români muncitori şi talentaţi precum Raluca. Până atunci mă bucur de recunoaşterea şi recompensarea ei în Olanda.
HotNews relatează subiectul mai pe larg:

O româncă a câştigat premiul Christiaan Huygens 2009 pentru cea mai bună teză de doctorat din Olanda
Raluca Marin-Perianu este câştigătoarea premiului Christiaan Huygens 2009, decernat în fiecare an pentru cea mai bună teză de doctorat din Olanda în domeniul ştiinţific. Teza sa de doctorat, intitulată “Wireless Sensor Networks in Motion”, aduce o contribuţie semnificativă în dezvoltarea tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor”.
Raluca Marin-Perianu va primi premiul în valoare de 10.000 € de la ministrul olandez al educaţiei, Ronald Plasterk, în cadrul unei ceremonii oficiale ce va avea loc pe 7 octombrie 2009 în Voorburg, Olanda.

Restul articolului îl puteţi citi aici .

Marţi dimineaţă am fost la dezbaterea pe proiectul Legii Învăţământului, la Palatul Parlamentului. La masa ascultătorilor: Boc, Anastase, Andronescu şi Miclea. La masa vorbitorilor, toată floarea cea vestită a lumii universitare româneşti: rectori, prorectori, şefi de asociaţii şi de sindicate. Toţi vorbitorii au exprimat multiple opinii divergente. Un singur lucru i-a unit – incapacitatea de a formula un punct de vedere în 3 minute, câte avea fiecare alocate. Teoretic. Pentru că practic, mai toţi vorbeau până când moderatorul, cu chiu cu vai, vorbind peste ei, ca la televizor, reuşea să-i mute de la microfon. Read the rest of this entry →

(Articol apărut în numărul din 21 iulie al Revistei 22)
An de an autorităţile româneşti acreditează instituţii de învăţământ superior, publice şi private, care discreditează noţiunile de educaţie modernă, de rezultate relevante şi de prestigiu academic. România are peste 110 universităţi, nici una între primele 500 din lume. Ele au produs anul trecut peste 200.000 de absolvenţi, probabil nici unul pe deplin convins că ce a învăţat în facultate îi va folosi realmente la ceva. Read the rest of this entry →