În weekendul care a trecut am fost iar la Barcelona. Şi iar am fost cucerit de splendoarea oraşului. De formele, de culorile, de proporţiile, de curajul şi de imaginaţia care fac din Barcelona, pentru mine, un oraş mai viu ca oricare altul. De data asta două au fost întâlnirile care m-au umplut de admiraţie. Read the rest of this entry →
(Articol apărut în numărul din 13 octombrie al Revistei 22)
Aşteptăm mereu să ne spună alţii care dintre noi au valoare. Ne umplu de respect premiile altora. Ale noastre ne lasă atât de reci încât nici nu ne mai punem problema să le creăm. Valoarea, ca să apară şi să crească, are nevoie de recunoaştere. De ce să nu o recunoaştem noi primii? De ce să nu o scoatem noi în lume şi aşteptăm mereu să vină lumea să o scoată de aici?
Acordarea Premiului Nobel pentru Literatură Hertei Müller a aprins din nou scânteia frustrărilor naţionale legate de lipsa scriitorilor români din lunga listă a premiaţilor. Mă frământă o întrebare: în loc de aşteptarea pasivă a recunoaşterii altora, n-ar fi mai potrivită începerea propriei noastre recunoaşteri? N-ar fi mai potrivită crearea unui fond de premiere, hai, nu de un milion de euro, precum cel suedez, dar măcar de o sută de mii de euro, pe care un juriu românesc să-l acorde anual unui scriitor român? Dacă ne doare atât de tare că alţii nu se uită frumos la noi, de ce nu începem prin a ne uita întâi noi la noi mai frumos? Read the rest of this entry →
Ce a rămas după două ore de dialog despre elite între Horia Roman-Patapievici şi vizitatori ai site-ului wall-street.ro puteţi găsi aici. Pentru mine, el a reuşit să aducă un plus de necesară claritate într-o chestiune destul de confuză a societăţii româneşti. Read the rest of this entry →
Marţi, 6 octombrie, între 2 şi 4 după-amiaza, îl voi avea ca invitat pe Horia Roman-Patapievici pentru un dialog despre elite şi publicurile lor în România de azi. Dialogul va îmbrăca forma unui live-chat şi e un nou episod al parteneriatului între Asociaţia Erudio şi site-ul wall-street.ro.
Ca punct de plecare al discuţiei am scris un articol pe care îl puteţi citi aici. La finalul lui găsiţi şi link-ul către secţiunea în care puteţi scrie întrebările. Horia şi cu mine vom fi bucuroşi să răspundem marţi la cât mai multe dintre ele. Read the rest of this entry →
Două articole pe care le recomand cu căldură:
Andrei Pleşu, “Un mic orizont de speranţă” în Adevărul, despre o iniţiativă lăudabilă de regăsire a simplităţii şi frumosului.
Horia Roman-Patapievici, “Nu e doar distracţie: e pielea noastră în joc” în Evenimentul Zilei, despre capcana televiziunii moderne, cu precădere a celei autohtone. Read the rest of this entry →
Ieri seară, la Sala Palatului, la un concert din cadrul Festivalului Enescu, 3.500 de oameni am aplaudat şi am ovaţionat minute în şir trei tineri muzicieni români: Alexandru Tomescu (vioară), Răzvan Suma (violoncel) şi Horia Mihail (pian).
M-am simţit mândru că sunt român când ei au fost încurajaţi frenetic, de o Sală a Palatului plină ochi, să vină la bis şi să îşi dea din nou măsura măiestriei şi a talentului.
Formula în care cei trei cântă – Romanian Piano Trio – tinde să devină mai mult decât un act muzical. Ei sunt pe cale să creeze un fenomen cultural datorită felului inovator în care fac muzica simfonică accesibilă cunoscătorilor şi mai puţin cunoscătorilor.
I-am auzit, cu altă ocazie, intrând în dialog cu publicul înaintea unui concert la Ateneu. Sunt foarte oocidentali în comportament şi aspiraţii. Vor să împrietenească muzica clasică cu tinerii, cu oameni pe care pănă acum rigiditatea sălilor de concert i-a pus pe fugă. Au tot ce la trebuie pentru asta: sunt instruiţi, curajoşi, proaspeţi şi deschişi.
Ei reprezintă în muzică ceea ce România ar avea nevoie în fiecare domeniu de la tânăra generaţie.
Aseară au avut în faţă un public fericit să le recunoască şi să le răsplătescă valoarea. Read the rest of this entry →
Cel mai frumos spectacol pe care l-am văzut vreodată pe o scenă de concert. Leonard Cohen şi muzicienii săi. Artişti la superlativ, poezie cântată. Public extraordinar, dintr-o Românie foarte mică. După trei ore de concert aş fi dat orice să mai continue cu încă pe-atât. Cohen face timpul să stea în loc, spaţiul să vibreze iar oamenii să radieze. Nu prea am multe cuvinte. Încerc câteva: caracter, eleganţă, modestie, generozitate, bucurie, geniu. Şi mă retrag cu o adâncă plecăciune. Read the rest of this entry →
Pe ruta Alexandria – Londra ideile bune, generozitatea, munca, determinarea şi spiritul de echipă au construit un pod şi au născut o mică minune. Câţiva tineri renasc, prin teatru, mai buni de la an la an. I-am cunoscut anul trecut, la o gală de premiere unde curajul şi reuşita lor au fost recunoscute şi premiate. Mă bucur că povestea frumoasă continuă.
Via Dragos Bucurenci:
Optimismul meu a durat doar o zi. Aprecierea mea pentru brandul Tuborg a durat până azi.
Extras din comunicatul de presă al agenţiei Events:
Bucuresti, 27 august – Concertul lui Leonard Cohen din data de 4 septembrie
se muta pe Stadionul Tineretului – Iolanda Balas Soter. Posesorii de bilete
pot consulta incepand de maine site-urile de ticketing pentru a verifica
configurarea locurilor. Initial, concertul era programat in Piata
Constitutiei, dar la doar 500 de metri distanta si in aceeasi zi, Tuborg
organizeaza un festival al berii cu acces liber, care face imposibila
desfasurarea in conditii optime a spectacolului lui Cohen. Read the rest of this entry →
Ieri am fost la concertul Madonnei. Pentru spectacol am un singur cuvânt – desăvârşit. Pentru organizare am tot unul – dezamăgitor. Madonna a arătat cum se face un show ca la carte în faţa unui public înghesuit ca nişte vite într-un staul plin de praf, călcând pe sticle şi pahare goale sau pe jumătate goale, fără culoare de trecere, fără toalete suficiente, fără nici o urmă de ordine care să merite în vreun fel preţul plătit.
Nu zic că e doar vina manierei de (dez)organizare, a avut legătură şi cu calitatea unei părţi a publicului, suficient de nesimţită încât să arunce totul pe jos şi să ne oblige pe toţi să stăm câteva ore într-o groapă de gunoi. Read the rest of this entry →
