Iversuri
Aseară am vorbit pentru prima oară la o lansare de carte. Versez, a lui Iv Cel Naiv, la Cărturești. Am vorbit destul de puțin pentru că era un fum pe care nici cu cuțitul nu mai puteai să-l tai, și care mi-a tăiat oxigenul, inspirația și putința de a sta până la sfârșitul ivenimentului.
Experiența a fost, totuși, o mare bucurie, așa cum e fiecare întâlnire virtuală a mea cu Iv sau cu versurile lui. Deși ne cunoaștem doar virtual, mie mi se pare că-l știu de când lumea. Asta, probabil, pentru că lumea versurilor lui e lumea bucuriilor mele nespuse, căci n-am știut niciodată să le spun așa. Citez din Versez:
sms 29
of! m-am săturat de frig/ ca gaura de covrig/
şi de soarele cu dinţi/ ca icoanele de sfinţi//
Nu e doar despre rime, care la Iv sunt oricum spectaculoase, e despre un fel de a se apropia de gânduri, imagini și cuvinte care nu vor să stea locului în locurile în care toți oamenii le pun de când s-au întâlnit cu ele. Când Iv se întâlnește cu ele, pe cuvinte le apucă un chef nebun de joacă și de șotii. Își descoperă prietenii cu niște cuvinte pe care până atunci nu le văzuseră niciodată sau încep să adune semnificații despre care nu știau să existe. Jucându-se, cuvintele cresc în curtea lui Iv până când se agață de oamenii mari care suntem și se hârjonesc cu tabieturile, încrâncenările, ifosele și prețiozitățile noastre ca să ni le arate cât de caraghioase sunt, de fapt. Să ne aducă aminte de naivitățile pe care candoarea și curiozitatea copilăriei le făceau posibile. Cred că plăcerea și surpriza cea mai mare când îl citesc pe Iv de aici vin: aflu că trăirile astea devin din nou probabile, că sunt foarte aproape, la doar un vers distanță. Așadar, concluzionez:
Nu m-am săturat de Iv/ ca nota de portativ
și nici de versezul lui/ ca glezna de tocul cui
Versurile lui Iv sunt între cele mai frumoase pe care le-am citit în ultimii 20 de ani. Sper că are un spate puternic, în care să care mult timp de acum încolo nenumărate dramuri de naivitate, seninătate și generozitate.
Ai vorbit putin, intr-adevar, dar la fel de frumos ca intotdeauna. Si ai scris la fel de frumos
Mulțumesc, Raluca! Ai fost acolo? Probabil nu te-am văzut din cauza fumului…
Da, am ajuns mai tarziu si erai deja in fata, n-am mai avut cand sa te salut
Vorbirea ta a fost, și ea, ca o poezie, așa cum se și cade la un “Iv-eniment”. Și tu te-ai jucat frumos cu cuvintele, iar cei din sală, în ciuda ne-aerului și a înghesuielii, au intrat rapid în joc.
Mulțumesc, Gabi, de liniștire
. Eu eram atât de preocupat să respir, că n-am mai fost foarte atent la cine ce jocuri juca 
Bine ai revenit! pentru o vreme am crezut ca nu mai sunt in lista de notificari a blog-ului si verificam periodic site-ul.
Addiction ?
CC
Bine te-am regăsit, Cătălin
! Am avut cea mai aglomerată toamnă din ultimii 6 ani. Sper ca din ianuarie să-mi recapăt timpul pentru scris.
Te-am citit pe tine dupa ce am citit postarea lui Adi Stanciu. M-am mai linistit. Nu mai este atit de grav cum zicea Adi. Cica mergem numai in criza de acum incolo, toata viata lui. Naspa. Noroc ca sint cu vreo 8 ani mai tinar!
M-am saturat de criza lor/Bilantu’ meu e linistitor,
Nu-mi dau seama ce-o sa fie/Nu cred ca-i mare tragedie.
La multi ani si multa sanatate sa ai. Fie ca Anul 2012 sa aduca numai fericire, bucurii si bunastare in familie.