Binele pe pământ
Posted on
April 08, 2010 by
Cosmin Alexandru
În aceeaşi zi cu apariţia ultimului meu articol în 22, în Academia Caţavencu a apărut un fabulos interviu al lui Eugen Istodor cu Cătălin Voicu. Proaspătul deţinut se consideră întruchiparea binelui pe pământ într-un fel în faţa căruia articolul meu păleşte. Citind interviul, am rămas nu doar fără cuvinte, ci de-a dreptul fără gânduri. Vi-l recomand, cu avertismentul de rigoare, aici .
uşor ţi-i dumitale, domnule!
Nu ți se pare stupefiant că omul e general și decorat cu Virtutea Militară??
@ Adi. Ba da, în egală măsură cu faptul că, la data arestării, era şi vicepreşedinte al comisiei de apărare a senatului României. Adică între primii câţiva oameni ai statului. Năucitor.
convingerea ca el e intruchiparea binelui pe pamant poate ca nu e pana la urma chiar asa rea. este o convingere care pe de o parte obstructioneaza actiuni abjecte, pe de alta ridica stacheta exigentelor personale. ne-am putea de exemplu imagina ce-ar fi facut Voicu pana acum daca ar fi avut convingerea ca e intruchiparea raului…
mai degraba cred ca in setul de valori ar putea sta o problema. sa crezi ca atunci “cand vrei sa fluieri, fluieri” nu-i rau. e chiar bine. este despre a putea, adica este despre optiuni. e bine sa ai cat mai multe optiuni de actiune. desigur, o alegi pe cea care ti se pare cea mai buna. dar aceasta alegere o faci in functie de valorile pe care le ai. cu alte cuvinte, sa fluieri oricand iti vine este o problema ce tine de valori, nu de convingeri.
Eu nu înțeleg cum de a ajuns CV subiect public. El face parte dintr-un sistem în care o mână o spală pe cealaltă. Sistemul din care face parte trăiește și funcționează după alte reguli care nu au nici o legătură cu cele după care trăim noi ceilalți. E ceva nou? Suntem în Finlanda?