Ce-am învăţat din alegerile europarlamentare
În primul rând am învăţat că nu învăţăm mai nimic din ce trăim. După o primă gură de aer proaspăt generată de prezenţa în fruntea listei PD-L a unui onorabil trio extra-politic (Macovei, Ungureanu şi Preda) a urmat duşul rece al “succesului” starletei de Dorobanţi, pe care o despart de cealaltă Elenă prezidenţială antedecembristă doar vârsta, culoarea părului şi grosimea buzelor.
În al doilea rând am mai învăţat că nu contează. Nu contează dacă oamenii votează pe mai multe liste, dacă voturile se comandă, se cumpără sau se falsifică. Se întâmplă la fiecare rundă de alegeri şi de fiecare dată rămâne cum am stabilit.
În al treilea rând am mai învăţat că, la alegerile prezidenţiale din toamnă, cei care vom dori să votăm vom avea de făcut o alegere foarte grea.
De la timonă ne va cere votul un Traian Băsescu care şi-a pierdut busola. Pupincuriştii de serviciu i-au înlocuit-o probabil cu o oglinjoară brunetă, cu mintea odihnită şi care îi ţuguie din vârful buzelor că alţii ca el şi ca ea nu s-au mai născut pe aceste meleaguri.
Din sala maşinilor, înconjurat de muncitori bruneţi care este, care vrea şi care ştie, ne va cere votul Mircea Geoană. Omul dinăuntrul coaliţiei care se opune preşedinţiei, guvernului, şi partidului, fiind astfel mai tot timpul pe dinafară.
De undeva din camera de oaspeţi ne va cere votul, cam “off course”, Crin Antonescu. E singurul care încă mai are ceva credit necheltuit, fiind mai proaspăt în arena leilor de mucava. Rămâne de văzut câţi lei va avea, în buzunare şi împrejur, pentru a putea lupta cu fabricile de lapte şi miere pe care contracandidaţii le vor plimba prin faţa mulţimilor salivând după mici şi bere.
Bineînţeles, din cală, dintre bagaje şi animale, ne vor cere votul şi tot felul de specimeme, care mai sedate care mai curentate, care vor dori să se audă din nou vorbind, să se vadă din nou gesticulând pentru că, nu-i aşa, o viaţă avem şi atunci e bine să o trăim la televizor.
În concluzie, va fi greu. Din ce în ce mai greu.
Este echilibrat, spun eu, postul asta dar te rog nu te baga in politica. Stii vorba aia cu porcii… Sunte chestii mai misto despre care poti scrie. Succes
Cu intristare, subscriu. Din pacate, cred ca primele doua invataminte pot fi cuprinse intr-o mare dezamagire: tocmai din ce traim se invata – se invata ca nu conteaza. Iar un 75% din populatia “ne-votatoare” a fost chiar premianta la categoria asta. Caci, pana la urma, “succesurile” se numara pe genunchi, intre doua maxi-taxi pe ruta “judetul Ploiesti” – Bucuresti.
Ma intrebam din ce zona a terminalului credeti ca vine Principele Radu in cursa Palatul Regal – Palatul Cotroceni. Se va rataci pe drum, ori din sectiunea innorata de “first class” nici nu va sti ce se petrece “in cercul nostru stramt”, in care se pare ca norocul ii petrece numai pe unii?
@Scipio: tara asta a ajuns in situatia in care este tocmai pentru ca oamenii destepti au scris si au vorbit despre chestii mai misto decat despre politica.
Foarte bun textul, pune degetul pe rana asta tot mai adanca a poporului roman. Poate ca la 20 de ani dupa Marea Revolutie ar fi timpul unei alte revolte, de data aceasta una fara gloante si tancuri…
Numai bine,
I.
Baiatul asta, Ungureanu, nu avut nici o sansa de la inceput. Trist. Am inteles acum ca meseria de politician a devenit la fel ca oricare alta. Politicienii au un job bine platit in care isi urmaresc propriul interes. Mitul ca politicianul reprezinta poporul a murit odata cu ultimile alegeri…
Am un sentiment de deja-vu permanent din pacate. Acelasi de cand a incercat URR sa schimbe ceva si nu a reusit.
Asa ca, parafrazand, “suntem ce alegem”
@ Iulian, revolta este, numai ca e individuala si in suc propriu.
Buna metafora numai ca e destul de limitativa pentru echipaj. Ce facem, sarim in apa, lasam capitanul la apa … sau nu facem nimic cu mare pricepere?
Ba faci bine, moncher, ca ai iesit sa combati! Eu unul sint satul de desteptii retrasi din puturosul nostru spatiu politic pe motiv ca pute prea tare pentru nasurile lor aseptizate prin infuzie excesiva de Reader’s Digest amestecate cu citate din Kotler.
Acuma, am si eu doua obiectii: Prima e ca “invatam” e incorect. Cum zice latinu’, perseverare diabolicum, cind repeti la nesfirsit aceleasi erori nu se cheama invatare. Nici macar prostie, avea dreptate latinu’, tine de categoria blestemului.
In al doilea rind as zice, zimbind, ca prea ne plingem de mila. Ia gindeste-te, ce sentimente au fostii sefi ai lui TRU de la BBC, cei care l-au dat afara la ordinul lui Nastase? Nu ar fi distractiv (si chiar educativ) sa vezi pe TRU in comisia de mass-media interpelindu-i pe fostii sugatori de bombonele? Apoi, iti dai seama ce cosmaruri cu Monica are Adrian Nastase ? Sau ce disconfort are bursucul Severin gindindu-se ca trebuie sa concureze cu Preda in materie de discursuri pe politica externa?
Serios, faptul ca astia trei au fost pe liste si au intrat, e mare lucru. Poate cu mult mai mult decit realizam acum.